Administratorii cer de urgenţă deschiderea localurilor, în interior pentru că la nivel naţional au pierderi uriaşe iar, zeci de mii de oameni sunt afectaţi. 10 mii de localuri au lacătul pe uşă încă din martie, iar 40% dintre salariaţi sunt în şomaj sau vor pleca în alte domenii până la finalul lunii.

200 de mii de angajaţi din industria ospitalităţii au ieşit în fata restaurantelor, cafenelelor, bistro-urilor şi hotelurilor în semn de protest. Timp de o oră întreagă lor activitate a fost suspendată.

Vladimir Curnic, chef bucătar: „Nu ştim dacă se va deschide , nu ştim ce se va întâmpla, vine iarnă, terasele vor fi închise. Bucătarii, ospătarii pleacă în Anglia în alte ţări şi o să ne trezim în iarnă că n-o să mai fie angajaţi în România în HoReCa.”

Şi pe litoral la terase ori hoteluri bucătarii şi ospătarii au încetat lucrul.

Cea mai afectată este însă industria hotelieră. 38% dintre angajaţii au plecat sau au de gând să îşi părăsească locul de muncă în această lună, odată cu închiderea sezonului pe litoral.

Hotelurile din staţiunile balneo au încasări mai mici cu până la 70% pentru că funcţionează la o capacitate de 10%.

În luna iunie, sectorul economic “hoteluri și restaurante” avea un număr de circa 212.000 de angajați, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, în scădere cu circa 7.000 față de nivelul aferent lunii februarie.

Vârful numărului de angajați a fost atins în august 2019, când în acest sector economic erau angajate peste 222.000 de persoane.

În iunie salariul mediu net din sectorul economic “hoteluri și restaurante” a fost de 1.773 de lei, conform datelor oficiale ale Institutului, fiind cel mai mic salariu mediu net înregistrat într-o ramură economică, așa cum sunt ele clasificate de către INS.

De asemenea, Organizaţia Patronală Hora a transmis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban în legătură cu situaţia din acest domeniu.

Astfel, Hora îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.

Potrivit studiului comandat de Hora, împreună cu organizaţiile membre in APT (Alianţa Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

“Lipsa predictibilităţii din industria Horeca în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc. În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene se poate observa că industria Horeca poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România”, se arată în scrisoarea deschisă premierului Orban.

Documentul precizează că redeschiderea teraselor la 1 iunie nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate.

“Putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările. Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, a mai precizat sursa citată.

Proprietarii şi operatorii din HoReCa consideră, în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban, că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii.

Preşedintele HORA: Guvernul poartă responsabilitatea propagării virusului

Guvernul poartă responsabilitatea răspândirii virusului Covid-19, prin prelungirea interdicţiei funcţionării restaurantelor la interior, întrucât clienţii recurg în a alege soluţii alternative reglementărilor, a declarat, miercuri, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie.

Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România i-a îndemnat pe toţi angajaţii şi angajatorii din domeniul HoReCa să protesteze, miercuri după-amiază, în faţa unităţilor unde lucrează, faţă de reglementările guvernamentale care interzic deschiderea restaurantelor.

Una din lozincile pe care HORA le-a propus angajaţilor din domeniu să le afişeze în timpul protestului transmite Guvernului mesajul: “Aţi distrus industria pentru o iluzie!”.

Preşedintele HORA, Daniel Mischie, a menţionat că iluzia la care mesajul face referire este faptul că turismul nu a răspândit coronavirusul.

“Iluzia este că turismul este principalul factor de răspândire a covidului. Oamenii care lucrează în turism – dacă vă uitaţi la mare – nu există focar între ospătar, bucătar, taximetrişti, cameriste. Deci virusul nu provine de la mare (din turismul de pe litoral, n.r.). Evident că poate proveni din transport, din supermarketuri la fel de mult ca şi din turism. Deci suntem o industrie ca toate celelalte. Cele mai mari focare de fapt sunt în instituţiile de stat locale sau în administraţia locală sau centrală, în spitale, acolo sunt focarele de infecţie. Nu cred că aţi auzit vreun restaurant sau vreun hotel care să fie complet închis şi 80% din angajaţi bolnavi de covid. Dar (virusul, n.r.) există în această industrie la fel ca în industria siderurgică şi aşa mai departe, nu suntem o industrie nemaipomenită. Deci asta e iluzia şi asta încearcă Guvernul să vândă, că industria turismului ar putea fi cea care propagă acest covid. Fals, complet fals! Interzicerea funcţionării: atunci practic Guvernul poartă responsabilitatea, că orice interdicţie – dacă vă duceţi la prohibiţie – a făcut de fapt ca alte lucruri se evolueze pe lângă”, a explicat Daniel Mischie.

Ce solicită Guvernului

Reprezentanţii HoReCa solicită Guvernului redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19; asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate; evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare; purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant.

De asemenea, reprezentanţii HoReCa au mai precizat că vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare; că vor informa clienţii asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul; că va fi asigurată curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei.

Aceştia au cerut şi eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, precizând că ei consideră că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor.

Reprezentanţii industriei ospitalităţii mai cer Guvernului eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 de milioane de euro anual, reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS; clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2.